Recomandări generale

√ | Obiectivele principale ale urmăririi pacientelor cu cancer de col uterin trebuie să includă:

• Detectarea timpurie a tumorilor recurente
• Educarea și susținerea pacientelor
• Reabilitarea după cancer cu scopul de a preveni sau a reduce consecințele psihosociale, fizice, sociale și existențiale provocate de cancer și de tratament trebuie inițiată în momentul diagnosticării. Eforturile trebuie să se canalizeze spre optimizarea abilităților fizice și îmbunătățirea calității vieții femeilor afectate de cancerul de col și trebuie să-i includă pe membrii familiei/îngrijitori. Echipa de consiliere trebuie să includă mai mulți profesioniști, de ex., psiholog, sexoterapeut, fizioterapeut și nutriționist.
• Evaluarea rezultatelor pe termen lung ale strategiilor de tratament
• Controlul îngrijirii de calitate

√ | Fiecare consult trebuie includă următoarele:

• Istoricul medical al pacientei (inclusiv descrierea simptomelor relevante)
• Examen fizic (inclusiv examen cu speculum și examin pelvin bimanual)
• Evaluarea de către medic a diverselor evenimente adverse cu ajutorul unor scale validate (de ex., Common Terminology Criteria for Adverse Events)
• Prevenția și gestionarea reacțiilor adverse asociate cu cancerul și tratamentul, de ex., disfuncții sexuale (consiliere, lubrifianți vaginali, estrogen local)

√ | Dacă apar simptome asociate cu tratamentul, se va lua în considerare o trimitere la un medic specialist (de ex., gastroenterolog, urolog/ginecolog).
√ | Pacientele trebuie informate cu privire la simptomele recidivelor potențiale și efectele pe termen lung sau târzii ale tratamentului. Pacientele trebuie de asemenea consiliate cu privire la sănătatea sexuală, adaptarea stilului de viață, nutriție, exerciții fizice, obezitate și întreruperea fumatului.
C | Schemele de urmărire pot fi individualizate ținând cont de factorii de prognostic, metoda de tratament și riscul estimat și/sau apariția reacțiilor adverse. În general, intervalele recomandate între consultații trebuie să fie de 3-4 (6) luni în primii 2 ani, respectiv de 6-12 luni în primii 5 ani.
D | Terapia de substituție hormonală se recomandă a fi prescrisă supraviețuitoarelor de cancer de col uterin cu menopauză prematură, iar aceasta trebuie să urmeze recomandările standard legate de menopauză. Terapia de substituție asociată de estrogen și progestin se recomandă
pacientelor cu uterul in situ (inclusiv după radioterapia cu intenție curativă). Monoterapia cu estrogen este recomandată după histerectomie.
√ | În caz de simptome sau suspiciuni de recidivă sau morboditate, se vor efectua investigații imagistice și de laborator.
√ | La pacientele simptomatice, trebuie luată în considerare efectuarea unui RMN sau CT pentru a evalua o posibilă recidivă clinică. Dacă rezultatul este pozitiv, pacientele candidate pentru terapie de salvare (prin intervenție chirurgicală sau radioterapie) vor fi supuse unui PET-CT pentru întreg organismul. În mod similar, în cazul suspiciunii unei recidive, se poate include PET-CT dacă rezultatele imagistice sunt neconcludente.
√ | Confirmarea patologică va fi luate în considerare în cazul tumorilor persistente sau recurente. Pentru leziunile localizate în profunzimea endocervixului (în cazul tratamentului conservator sau radiochimioterapiei cu intenție curativă), metoda preferată constă în biopsia Tru-cut ecoghidată. Pentru extinsiile dincolo de regiunea primară a tumorei, se pot utiliza metode eco sau CT-ghidate pentru confirmarea pagologică. În cazul unor tumorilor suspecte din punct de vedere clinic sau radiologic, o biopsie negativă ar putea fi neconcludentă.

Urmărire după tratamentul cu prezervarea fertilității
√ | Toate pacientele care au beneficiat de tratament cu prezervarea fertilității prezintă risc de tumori recurente și trebuie urmărite îndeaproape. Urmărirea trebuie efectuată de către un specialist cu experiență în detectarea displaziilor de la nivelul tractului genital inferior (de ex., un ginecolog oncolog sau un expert în colposcopie).
C | Intervalele între consultații trebuie să fie de 3-4 luni în primii 2 ani după operație, respectiv de 6-12 luni în primii 5 ani. Ulterior, pacienta trebuie să revină conform programului de screening corespunzător. Totuși, durata urmăririi poate fi individualizată în funcție de riscul de recidivă sau de persistența complicațiilor asociate cu tratamentul.
C | Consultațiile de urmărire trebuie să includă testarea pentru virusul papiloma uman (HPV) (cu sau fără citologie). Se poate opta și pentru o colposcopie efectuată în paralel cu testul HPV de către un medic cu experiență. Se încurajează includerea unei testări HPV de risc crescut la 6, 12 și 24 de luni după tratament. Dacă rezultatul testului HPV este negativ, se recomandă repetarea testului odată la 3-5 ani, pe întreaga durată a urmăririi.

Urmărire după radiochimioterapia cu intenție curativă

√ | Se va folosi aceeași metodă imagistică pentru evaluarea răspunsului tumoral ca la consultul inițial.
√ | Investigațiile imagistice nu trebuie efectuate mai devreme de 3 luni de la finalizarea tratamentului. În cazuri suspecte, se va efectua o reevaluare la 8 săptămâni sau mai târziu.
B | În scopuri de reevaluare, metoda de diagnostic optimă pentru răspândirea locală este RMN, iar pentru răspândirea la distanță este CT sau PET-CT toracic/abdominal (preferată după radiochimioterapia cu intenție curativă sau la pacientele cu risc ridicat).
√ | Urmărirea trebuie efectuată de către un medic cu experiență în îngrijirea de urmărire după radioterapie. Citologia nu este recomandată la aceste paciente.
√ | Personalul medical trebuie să le informeze și să le consilieze pe paciente cu privire la sănătatea vaginală, având în vedere că există riscul instalării stenozei și uscăciunii vaginale. La nevoie, se vor oferi dilatatoare vaginale, precum și lubrifianți vaginali și estrogen cu aplicare locală.