10. Au chirurgia sau radioterapia (RT) un rol în cancerul endometrial avansat sau recurent?

C | Pentru pacientele cu boală avansată sau recurentă, intervenția chirurgicală este recomandată numai dacă se poate obține o citoreducție optimă (fără boală reziduală). În cazurile selectate, chirurgia paliativă este recomandată pentru ameliorarea simptomelor specifice (LoE IV)
C | Exenterația poate fi luată în considerare la pacientele selectate cu tumori locale avansate și în cazul recidivei locale izolate centrale după radioterapie, dacă se așteaptă obținerea unor marje chirurgicale fără tumori (LoE IV)

C | Rezecția completă a oligometastazelor la distanță și recidiva ganglionară pelviană sau retroperitoneală pot fi luate în considerare dacă sunt posibile din punct de vedere tehnic, în funcție de localizarea bolii (LoE V)
B | Tipul histologic nu ar trebui să influențeze decizia de a efectua sau nu intervenția chirurgicală
(LoE IV)
A | RT cu scop curativ este indicată la pacientele cu recidivă vaginală izolată după intervenția chirurgicală (LoE III)

C | Pentru recidiva ganglionară vaginală sau pelviană, chimioterapia cu RT ar putea fi luată în considerare la pacientele cu caracteristici de risc ridicat pentru recidiva sistemică (LoE IV)
Utilizarea terapiei sistemice sau a intervenției chirurgicale înainte de RT pentru recidiva vaginală sau pelviană poate fi luată în considerare la anumite paciente (LoE V)

C | Re-iradierea ar putea fi luată în considerare în cazuri particulare folosind tehnici specializate
(LoE V)
A | RT este indicată pentru ameliorarea simptomelor legate de recidiva locală sau de boala sistemică
(LoE IV)
B | RT poate fi indicată pentru tumorile primare care nu pot fi detectate sau în cazurile în care intervenția chirurgicală nu poate fi efectuată sau este contraindicată din motive medicale (LoE IV)

11. Care sunt terapiile sistemice optime pentru boala avansată/recurentă?
A | Terapia hormonală este indicată în CEE avansat sau recurent (LoE II)

B | Terapia hormonală este mai probabil să fie eficientă în cazul tumorilor endometrioide de gradul 1 sau 2 (LoE IV)

A | Starea receptorului hormonal ar trebui determinată înainte de începerea terapiei hormonale, deoarece este mai probabil să fie eficientă la pacientele cu stare PgR și ER pozitivă (LoE III)
C | Se poate lua în calcul biopsia bolii recurente, deoarece pot exista diferențe în starea receptorului hormonal în tumora primară și metastatică (LoE III)

A | Terapia hormonală este terapia sistemică preferată de primă linie pentru pacientele cu tumori cu stare pozitivă a receptorului hormonal – gradul 1 sau 2 și fără boală progresivă rapidă (LoE V)
A | Progestogenii (de ex., MPA 200 mg sau MA 160 mg) sunt, în general, recomandați (LoE III)

C | Alți agenți hormonali de luat în considerare după progestini sunt Tamoxifen, Fulvestrant și inhibitorii de aromatază (LoE III)

A | Standardul de îngrijire este de șase cicluri de 3/săptămânal Carboplatină și Paclitaxel. Aceasta se bazează pe comunicarea preliminară a unui studiu randomizat care arată o eficacitate similară și o toxicitate mai mică în comparație cu Cisplatin/Doxorubicină/Paclitaxel (LoE I)
C | Nu există un standard de îngrijire pentru chimioterapia de a doua linie (LoE V)

12. Care sunt cei mai promițători agenți pentru terapia țintită și ce modele de studiu trebuie utilizate pentru a evalua beneficiile lor clinice?
B | Calea PI3K/PTEN/AKT/mTOR, PTEN, RAS-MAPK, angiogeneză (mai ales FGFR2 și VEGF/VEGFR), ER/PgR și HRD/MSI sunt modificate în cancerul endometrial și relevanța lor trebuie studiată în studii clinice cu agenți pentru terapia țintită (LoE III)

A | Medicamentele care semnalizează calea PI3K/mTOR și angiogeneza au demonstrat o activitate modestă, însă niciun agent nu a fost aprobat pentru utilizare, iar studiile ulterioare bazate pe biomarkeri sunt justificate (LoE III)

A | Studii clinice proiectate pentru noi terapii țintite:

1. Sunt considerate prioritare studiile de tip basket cu multiple cohorte legate de subtipuri histologice și/sau modificări moleculare
2. Se recomandă studiile clinice bazate pe biomarkeri cu biopsie la înscrierea în studiul clinic și biopsii secvențiale în studiile cu endpointuri moleculare
3. PFS sau PFS la un moment de timp definit este endpoint principal preferat pentru studiile în fază timpurie
4. Rata medie de supraviețuire este endpointul preferat în studiile clinice de fază III, cu excepția cazului în care este planificată sau anticipată încrucișarea (LoE V)

Acest ghid a fost elaborat de ESMO, ESGO și ESTRO și este publicat simultan în Annals of Oncology, International Journal of Gynecological Cancer and Radiotherapy & Oncology. Cele trei societăți au nominalizat participanții care au participat la conferința de consens.

Membrii grupului de lucru ESMO-ESGO-ESTRO ai conferinței de consens:
M. Ab Translational Medical Oncology (IDIS), Complexo Hospitalario Universitario de Santiago de Compostela (SERGAS), Santiago de Compostela, Spain; O. Altundag, Department of Medical Oncology, Başkent University Hospital, Ankara, Turkey; F. Amant, Department of Gynecological Oncology, University Hospital Leuven, Leuven, Belgium and Center for Gynecological Oncology Amsterdam (CGOA), Antoni van Leeuwenhoek, Amsterdam, The Netherlands; S. Banerjee, Gynaecology Unit, The Royal Marsden NHS Foundation Trust, London, UK; T. Bosse, Department of Pathology, Leiden University Medical Center, Leiden, The Netherlands; A. Casado, EORTC Gynecological tumor group, Hospital Universitario San Carlos, Madrid, Spain; L. C. de Agustín, MD Anderson Cancer Center, Madrid, Spain and University of Texas, USA; D. Cibula, Department of Obstetrics and Gynecology, Charles University, Prague, Czech Republic; N. Colombo, Division of Medical Gynecologic Oncology, European Institute of Oncology and University of Milan- Bicocca, Milan, Italy; C. Creutzberg, Department of Radiation Oncology, Leiden University Medical Center, Leiden, The Netherlands; J.-M. del Campo, Division of Medical Oncology, Vall d’Hebron Institute of Oncology, Barcelona, Spain; G. Emons, Department of Obstetrics & Gynecology, Georg- August-Universität Göttingen, Frauenklinik, Göttingen, Germany; F. Goffin, Department of Gynecologic Oncology, CHU Liège, Site Hôpital de la Citadelle, Liège, Belgium; A. González- Martín, Department of Medical Oncology, GEICO and MD Anderson Cancer Center, Madrid, Spain; S. Greggi, Department of Gynecologic Oncology, National Cancer Institute of Naples, Naples, Italy; C. Haie-Meder, Department of Radiation Oncology, Brachytherapy Service, Gustave Roussy Hospital, Villejuif, France; D. Katsaros, Department of Gynecologic Oncology, Azienda Ospedaliero-Universitaria Città della Salute, Sant’Anna Hospital and University of Turin, Turin, Italy; V. Kesic, Medical Faculty, University of Belgrade and Department of Obstetrics and Gynecology, Clinical Center of Serbia, Belgrade, Serbia; C. Kurzeder, Department of Gynaecology and Gynaecologic Oncology, Kliniken Essen-Mitte, Essen, Germany; S. Lax, Department of Pathology, Hospital Graz West, Graz, Austria; F. Lécuru, Service de Chirurgie Gynécologique et Cancérologique, Hôpital Européen Georges Pompidou, Paris, France; J. Ledermann, Department of Oncology and Cancer Trials, UCL Cancer Institute, London, UK; T. Levy, Division of Gynecologic Oncology, Wolfson Medical Center, Tel-Aviv University, Holon, Israel; D. Lorusso, Department of Gynecologic Oncology, Fondazione ‘IRCCS’ National Cancer Institute of Milan, Milan, Italy; J. Mäenpää, Department of Obstetrics and Gynecology, University of Tampere and Tampere University Hospital, Tampere, Finland; C. Marth, Department of Obstetrics and Gynecology, Innsbruck Medical University, Innsbruck, Austria; X. Matias- Guiu, Department of Pathology and Molecular Genetics and Research Laboratory, Hospital Universitari Arnau de Vilanova, University of Lleida, Lleida, Spain; P. Morice, Department of Gynaecological Surgery, Institut Gustave Roussy, Villejuif, France; H. W. Nijman, Department of Gynaecologic Oncology, University Medical Center Groningen, University of Groningen, Groningen, The Netherlands; R. Nout, Department of Radiotherapy, Leiden University Medical Center, Leiden, The Netherlands; M. Powell, Department of Clinical Oncology, Barts Health NHS Trust, St Bartholomew’s Hospital, West Smithfield, London, UK; D. Querleu, Department of Surgery, Institut Bergonié, Bordeaux, France and Department of Gynecology and Obstetrics, McGill University Health Centre, Montreal, Quebec, Canada; M. R. Mirza, Department of Oncology, Rigshospitalet, Copenhagen University Hospital, Copenhagen, Denmark; N. Reed, Department of Clinical Oncology, Beatson Oncology Centre, Gartnavel General Hospital, Glasgow, UK; A. Rodolakis, First Department of Obstetrics and Gynecology, Athens University, Alexandra Hospital, Athens, Greece; H. Salvesen, Department of Clinical Science, Haukeland University Hospital, Bergen, Norway; J. Sehouli, Department of Gynecology, Charité– Universitätsmedizin Berlin, Berlin, Germany; C. Sessa, Department of Medical Oncology, Oncology Institute of Southern Switzerland, Ospedale San Giovanni, Bellinzona, Switzerland; A. Taylor, Gynaecology Unit and Department of Radiotherapy, The Royal Marsden NHS Foundation Trust, London, UK; A. Westermann, Department of Medical Oncology, Academic Medical Center, Amsterdam, The Netherlands; A. G. Zeimet, Department of Obstetrics and Gynecology, Innsbruck Medical University, Innsbruck, Austria.